
Trebuie să recunoaştem. Toată lumea își face griji uneori. Unele sunt destul de utile. Dar pentru unii dintre noi multe griji sunt gânduri repetitive, neproductive, care ne fac să ne simțim anxioşi sau supăraţi. Ele apăr împotriva voinței noastre și pare că avem puțin control asupra lor. Odată ce începem să ne facem griji, este greu să ne oprim. Adesea ne vom face griji pentru lucruri pe care alții le consideră mici sau nesemnificative. Și uneori, cu cât încercam să argumentăm mai mult împotriva îngrijorării, cu atât aceasta devine mai puternică şi nu ne mai rămâne decât să ne facem griji că ne îngrijorăm prea mult.
Tulburarea de anxietate generalizată (TAG) descrie o persoană care tinde să-și facă griji cu privire la problemele mari și mici și care simte simptome fizice inconfortabile în cea mai mare parte a zilei. Cele mai frecvente griji sunt micile preocupări de zi cu zi, cum ar fi sosirea la timp sau finalizarea unor proiecte în timpul zilei. Alte preocupări importante sunt sănătatea și boala, performanța la locul de muncă sau școala, banii și familia. Simptomele fizice pot include de la tahicardie (bătăi rapide ale inimii), palpitații (conștientizarea inconfortabilă a ritmului cardiac), dureri de cap, nevoie de urinare frecventă, muşchii încordaţi, tremur involuntar al corpului, gură uscată, dificultate la înghiţire, spasme de colon, diaree și/sau constipație, dureri asemănătoare cu crampele în partea superioară a stomacului, la vigilenta excesivă, senzație de „apăsat”, nerăbdare sau iritabilitate, insomnie, oboseală, capacitate redusă de concentrare dar şi simptome de hiperventilație.
Exista diverse abordări folosite de profesioniștii din domeniul sănătății mintale în tratamentul acestei tulburări care s-au dovedit de succes. Acestea includ adesea terapii cognitiv-comportamentale care caută să modifice modul în care persoanele care suferă de anxietate generalizată gândesc și răspund la situațiile tulburătoare. Tehnicilor de management al anxietății, încordarea și relaxarea sistematică a grupelor musculare, o tehnică cunoscută sub numele de relaxare musculară progresivă, a ajutat un procent mare dintre acești suferinzi. Programele de exerciții fizice, de cel puţin 30 de minute pe zi inclusiv mersul rapid pentru 30-45 de minute, oferă ameliorarea anxietății generalizate. Meditația, yoga, masajul sunt alte instrumente de relaxare care pot fi benefice pentru unii oameni. Respirația controlată și reorientarea gândurilor asupra prezentului pot reduce, de asemenea, anxietatea. Aceste tehnici nu oferă însă o ușurare instantanee. De regulă, aceasta apare treptat iar tehnicile menţionate trebuie practicate în mod regulat pentru beneficii de durată. În terapie, înţelegerea propriilor procese de gândire și modul în care evaluează situațiile tulburătoare îi ajută pe indivizi să-și controleze anxietățile. Terapia cognitivă este concepută pentru a reduce anxietatea, oferind indivizilor abilitățile de a evalua situațiile într-un mod mai realist. Persoanele pot fi instruiți să identifice gândurile anxioase și nerealiste și să dezvolte tehnici pentru a-și schimba răspunsurile. Terapia cognitivă poate fi susținută de instrucțiuni în modificarea comportamentului său de schimbări ale stilului de viață menite să reducă stresul. De asemenea, medicamentele s-au dovedit eficiente în ameliorarea simptomelor de anxietate, în special în ameliorarea rapidă a anxietății acute și pentru a permite psihoterapiei să continue.
Terapia cognitiv comportamentală este o soluţie eficienta în tratarea tulburării de anxietate generalizată oferind soluţii pe termen lung de management al anxietăţii şi restructurare a proceselor cognitive anxiogene, cu rezultate care permit menţinerea în timp şi evitarea medicaţiei anxiolitice.