Anxietatea este o emotie care acompaniaza oamenii si, asemeni fricii are rolul de a ne proteja de posibile pericole. Se poate intampla insa ca anxietatea sa depaseasca frecventa si intensitatea normala, pierzandu-si astfel rolul protectiv. In acest caz anxietatea te poate determina să nu mai faci lucruri care îți plac. De exemplu, te poate împiedica să intrii într-un lift, să traversezi strada sau chiar să părăsesti locuința în cazuri extreme. Dacă este lăsată netratată, anxietatea va continua să se agraveze. Tulburările de anxietate sunt cea mai comună formă de tulburare emoțională și pot afecta pe oricine.
Anxietatea este o parte vitală a mai multor tulburări diferite. Acestea includ:
• Tulburare de panică. Aceasta înseamnă că experimentezi atacuri de panică recurente în momente neașteptate.
• Fobie. Aceasta este o frică excesivă de un anumit obiect, situație sau activitate.
• Tulburare de anxietate socială. Aceasta este o teamă extremă de a fi judecat de alții în situații sociale.
• Tulburare obsesiv-compulsivă. Aceasta înseamnă că ai gânduri iraționale recurente care te determina să efectuezi comportamente specifice, repetate.
• Anxietate de separare. Aceasta înseamnă că îți este frică de a fi departe de casă sau de cei dragi.
• Anxietate de boală. Aceasta este anxietatea legată de sănătatea ta.
De asemenea, anxietatea apare ca simptom intr-o serie de afecțiuni medicale și de sănătate mintală. Acestea cuprind:
• Tulburare de stres posttraumatic (PTSD). Aceasta este anxietate în urma unui eveniment traumatic.
• Tulburări depresive majore. Între depresie și anxietate există o relație puternică.
• Boli cronice. Gestionarea afecțiunilor, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și diabetul poate duce la simptome de anxietate.
• Afecțiuni inflamatorii. Anxietatea poate duce la inflamație cronică și boli, cum ar fi artrita
• Tulburări legate de consumul de substanțe: multe persoane cu anxietate pot încerca să se automediceze pentru a ajuta la gestionarea simptomelor lor.
• Durerea cronică. Anxietatea este de obicei găsită la cei cu tulburări cronice de durere.
Psihoterapia cognitiv comportamentala abordează răspunsul emoțional pe care persoana îl are în raport cu situaţiile anxiogene şi te ajuta să identifice modelele de gândire şi comportamentele ce stau la baza anxietăţii tale precum si variante alternative la acestea.
