
Schimbările care au venit odată cu aparitia epidemiei au afectat cele mai multe aspecte ale vieții noastre modificând obiceiuri sau creând unele noi. Daca parte din transformările prin care am trecut ne-au ajutat sa invatam și sa creștem ca oameni și membrii ai comunității, au existat și numeroase efecte negative asupra ritmului nostru obișnuit de viata, unul dintre cele mai frecvente fiind modificarile comportamentului alimentar.
A manca reprezinta o placere care induce organismului o stare de bine. Organismul uman reacționează pozitiv la consumul de alimente pentru ca a învățat în mii de ani de evoluție ca acesta ii asigura supraviețuirea și bunăstarea. În conditiile în care accesul la alte surse de destindere și placere este restrâns- asa cum s-a întâmplat în perioada din urma – a manca a devenit o activitate la îndemână, aducătoare de placere și siguranță.
Mulți dintre noi s-au trezit în situația de a se confrunta cu efectele mai puțin dorite ale excesului alimentar, kilogramele în plus, dar și cu o noua obișnuință de a apela mai des decât este necesar la alimentație. Alături de creșterea nemulțumirii referitoare la aspectul fizic și scăderea stimei de sine, senzația de pierdere a controlului asupra comportamentului alimentar, poate duce la apariția de tulburari de comportament alimentar și chiar depresie cu consecințe negative asupra sănătății fizice și mentale.
In aceasta situație, apelarea la un specialist poate ușura procesul de revenire și echilibrare fizica și emoțională. Psihoterapia cognitiv comportamentala este o metoda moderna de tratament sustinuta empiric pentru tulburarile de comportament alimentar si poate oferi instrumentele necesare pentru recâștigarea controlului legat de propriul comportament alimentar și prevenirea posibilelor probleme de ordin medical.