Când ne aflam sub stres sau ne confruntam cu anxietate, corpul nostru intră în „modul luptă sau fugi”, ceea ce are ca rezultat o multitudine de simptome fizice, emoționale și comportamentale. Acesta este un răspuns automat de care s-ar putea să nu fim nici măcar conștienti și apare dacă pericolul este real sau pare a fi real pentru noi. Sub stres, corpul eliberează hormoni precum adrenalina și cortizolul, care au efecte puternice asupra corpului și minții nostre.
Fiecare răspunde diferit și experimentează stresul în moduri unice. Dar un astfel de răspuns ar putea fi senzatia unei presiuni intense în piept sau durere. Pe lângă presiunea în piept, alte posibile răspunsuri legate de stres pot include:
- Senzație de greutate în piept
- Inclestarea maxilarului
- Senzație de a fi „la limita”
- Senzație de distanțare sau amorțeală emoțională
- Batai rapide ale inimii și transpiratia mainilor
- Dificultăți de respirație
- Greață sau diaree
- Tremur
- Probleme de concentrare
- Senzație de furie sau iritabilitate
- Gânduri înfricoșătoare sau imagini mentale
- Probleme de concentrare
- Senzatia că „înnebunești”
Stresul nu doar se simte rău, dar poate avea efecte negative asupra sănătății, mai ales dacă stresul este cronic. Stresul ne poate afecta sistemul muscular, sistemul respirator, hormonii, tractul gastrointestinal, sistemul nervos și chiar sistemul reproducător. Stresul este legat de un sistem imunitar suprimat și de afecțiuni precum diabetul, obezitatea, depresia și oboseala cronică. Deși presiunea în piept nu este întotdeauna un semn al bolilor de inimă, stresul poate exacerba afecțiunile cardiace, iar stresul cronic poate fi un factor în dezvoltarea problemelor cardiace.
Stresul poate fi gestionat prin tehnici de management al stresului și poate beneficia de psihoterapie și, mai rar, de medicamente. Tulburările de anxietate și panică, care pot contribui și la presiunea toracică, sunt de obicei tratate cu o combinație de psihoterapie și medicamente. Terapia este o modalitate foarte buna de a gestiona stresul și anxietatea și poate ajuta la presiunea toracică asociată. Există mai multe abordări psihoterapeutice care pot ajuta, inclusiv: Terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te ajută să identifici modele de gândire și comportament negativ care pot contribui la stres; terapia de acceptare și angajament, care te ajută să accepți gândurile și sentimentele fără a judeca și să-ți gestionezi stresul în conformitate cu valorile tale; abordări de reducere a stresului bazate pe mindfulness care ajută la cultivarea capacității de a fi pe deplin conștienți și prezenti în acest moment.
Deasemenea, schimbari ale stilului de viata ne pot ajuta să gestionam nivelul de stres si anxietate în momentele dificile:
- Introducerea de exerciții fizice in rutina zilnica
- Asigurarea unui somn suficient
- Un program regulat de masa
- Limitarea cofeinei și alcoolului
- Includerea unor momente zilnice de respiratie profunda
- Exprimarea emotiilor intr-un mediu securizant
- Adaugarea meditație în rutina zilnica
